perper
română
Etimologie
Din neogreacă ipérpyron.
Pronunție
- AFI: /per'per/
Substantiv
| Declinarea substantivului perper | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | perper | perperi |
| Articulat | perperul | perperii |
| Genitiv-Dativ | perperului | perperilor |
| Vocativ | ' | ' |
- monedă de aur bizantină care a circulat (cu stemă proprie) în sec. xiv-xv și în țările române.
Traduceri
Traduceri