pică

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din germană Pike.

Pronunție

  • AFI: /'pi.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
pică
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pică pici
Articulat pica picile
Dativ-Genitiv picii picilor
Vocativ pică picilor
  1. (pop.) ură ascunsă, nemărturisită, dușmănie (împotriva cuiva); ciudă, necaz, ranchiună.


Traduceri

Etimologie

Din germană Pik, franceză pique.

Substantiv


Declinarea substantivului
pică
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pică pici
Articulat pica picile
Dativ-Genitiv picii picilor
Vocativ pică picilor
  1. unul dintre cele patru semne distinctive de pe cărțile de joc, de culoare neagră, în formă de inimă sau de frunză cu vârful în sus și cu o codiță în partea de jos; (p.ext.) carte de joc cu acest semn.


Traduceri

Anagrame

Referințe