piedică

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Variante

Etimologie

Din latină pedica.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
piedică
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ piedică piedici
Articulat piedica piedicile
Dativ-Genitiv piedicii piedicilor
Vocativ piedică piedicilor
  1. factor care împiedică realizarea unui țel, care stă în calea unei acțiuni: stavilă, obstacol, impediment: dificultate, greutate.
  2. mijloc de a face pe cineva să cadă, împiedicându-l cu piciorul.
  3. (rar) greutate în vorbire.
  4. (concr.) unealtă, dispozitiv, instrument folosit pentru blocarea sau încetinirea mișcării unui sistem tehnic, pentru blocarea unui organ mobil al acestuia, la sprijinirea sau la susținere etc.
  5. frânghie sau lanț cu care se leagă picioarele de dinainte ale cailor, pentru a-i împiedicafugă când sunt lăsațipască.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Locuțiuni


Traduceri

Anagrame

Referințe