pizmuire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din pizmui.

Pronunție

  • AFI: /piz.mu'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
pizmuire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pizmuire pizmuiri
Articulat pizmuirea pizmuirile
Genitiv-Dativ pizmuirii pizmuirilor
Vocativ pizmuire, pizmuireo pizmuirilor
  1. acțiunea de a pizmui și rezultatul ei.


Traduceri