plăsmuire
română
Etimologie
Din plăsmui.
Pronunție
- AFI: /pləs.mu'i.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului plăsmuire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | plăsmuire | plăsmuiri |
| Articulat | plăsmuirea | plăsmuirile |
| Genitiv-Dativ | plăsmuirii | plăsmuirilor |
| Vocativ | plăsmuire, plăsmuireo | plăsmuirilor |
- acțiunea de a plăsmui și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri