plagia

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză plagier.

Pronunție

  • AFI: /pla.ʤi'a/


Verb


Conjugarea verbului
plagia
Infinitiv a plagia
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
plagiez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să plagieze
Participiu plagiat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a-și însuși, a copia total sau parțial ideile, operele etc. cuiva, prezentându-le drept creații personale; a comite un furt literar, artistic sau științific.
    În romanul lui l-a plagiat pe...

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe