planare

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din plana.

Pronunție

  • AFI: /pla'na.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
planare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ planare planări
Articulat planarea planările
Dativ-Genitiv planării planărilor
Vocativ planare, planareo planărilor
  1. acțiunea de a plana și rezultatul ei.


Traduceri