plante

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

Cuprins

română

Etimologie

Derivat din plantă

Pronunție

  • AFI: /'plan.te/


Substantiv

  1. forma de nominativ plural pentru plantă





daneză

(Dansk)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

plante f.

  1. plantă


Verb

plante

  1. planta





franceză

(Français)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

  • AFI: /plɑ̃t/


Substantiv

plante f., plantes pl.

  1. plantă


Verb

plante

  1. forma de subjunctiv prezent la persoana a III-a singular pentru planter
    română: el/ea plantează
  2. forma de imperativ la persoana a II-a singular pentru planter
    română: (tu) plantează!





norvegiană

(‪Norsk (bokmål)‬)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

plante m.

  1. plantă





spaniolă

(Español)

Etimologie

Derivat din plantar

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb

plante

  1. forma de indicativ prezent la persoana I și a III-a singular pentru plantar
    română: el/ea plantează
  2. forma de imperativ la persoana a III-a singular pentru plantar
    română: planteze
Unelte personale
Spații de nume

Variante
Vizualizări
Acțiuni
Navigare
Trusa de unelte
În alte limbi