plasmă
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din fr. plasma.
Substantiv
| Declinarea substantivului plasmă |
||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | plasmă | plasme |
| Articulat | plasma | plasmele |
| Dativ-Genitiv | plasmei | plasmelor |
| Vocativ | plasmo | plasmelor |
- parte lichidă a sângelui sau a limfei formată din apă, săruri, protide, lipide, glucide, anticorpi etc.
- substanță gazoasă puternic ionizată, ale cărei proprietăți fizice sunt determinate de existența ionilor și a electronilor în stare liberă.
