plecare
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din pleca.
Pronunție
- AFI: /ple'ka.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului plecare |
||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | plecare | plecări |
| Articulat | plecarea | plecările |
| Dativ-Genitiv | plecării | plecărilor |
| Vocativ | plecare, plecareo | plecărilor |
- acțiunea de a pleca și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
