pleda

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză plaider < latină placeo.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
pleda
Infinitiv a pleda
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
pledez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să pledeze
Participiu pledat
Conjugare I
  1. (v.intranz. și tranz.) a vorbi în fața unei instanțe judecătorești (ca avocat), apărând cauza uneia dintre părți.
  2. a rosti o pledoarie.
  3. (p. gener.) a susține o cauză, a apăra o idee, un interes; a milita pentru ceva.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe