plimbare
română
Etimologie
Din plimba.
Pronunție
- AFI: /plim'ba.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului plimbare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | plimbare | plimbări |
| Articulat | plimbarea | plimbările |
| Genitiv-Dativ | plimbării | plimbărilor |
| Vocativ | plimbare, plimbareo | plimbărilor |
- acțiunea de a plimba și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri