polen

Polen pe staminele crinului

română

Etimologie

Din fr. pollen < lat. pollen ("făină fină"). Cf. germ. Pollen.

Pronunție

• AFI: /po'len/

Substantiv

Declinarea substantivului polen
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	polen	polenuri
Articulat	polenul	polenurile
Dativ-Genitiv	polenului	polenurilor
Vocativ	'	'

1. (bot.) pulbere, de obicei galbenă, constituită din grăuncioare microscopice produse de anterele staminelor.

   Polen de flori.

Sinonime

• (bot.) (înv. și reg.) pulbere

Cuvinte derivate

• polenic
• poleniza
• polenizare
• polenizat
• polenizator
• polinie

Cuvinte apropiate

• albină
• floare
• petală
• plantă
• stamină

Traduceri

pulbere (galbenă) produsă de staminele fanerogamelor

armeană: ծաղկափոշի (Հայերեն) (çaġkap'oši) cehă: pyl (Česky) m. chineză: 花粉 (中文) (huāfěn) coreeană: 꽃가루 (한국어) engleză: pollen (English) esperanto: poleno (Esperanto) finlandeză: siitepöly (Suomi) franceză: pollen (Français) m. germană: Blütenstaub (Deutsch) m., Pollen (Deutsch) m. greacă: γύρη (Ελληνικά) (gýri) f. islandeză: frjókorn (Íslenska) n. italiană: polline (Italiano) m.

japoneză: 花粉 (日本語) (かふん, kafun) maghiară: virágpor (Magyar) norvegiană: pollen (‪Norsk (bokmål)‬) neerlandeză: stuifmeel (Nederlands) n., pollen (Nederlands) pl. poloneză: pyłek (Polski) m. portugheză: pólen (Português) m. rusă: пыльца (Русский) (pyl'cá) f., цветень (Русский) (cv'ét'en') m. sârbă: по̀лен (Српски / Srpski) (pòlen) m., пѐлуд (Српски / Srpski) (pèlud) m. slovenă: cvetni prah (Slovenščina) m. spaniolă: polen (Español) m. suedeză: pollen (Svenska) n. turcă: çiçektozu (Türkçe), polen (Türkçe)

Referințe

• DEX online

---

spaniolă

(Español)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

polen

1. polen

---

turcă

(Türkçe)

Etimologie

Etimologie lipsă. (Ajută)

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

polen

1. polen