poligrafie

română

Etimologie

Din franceză polygraphie.

Pronunție

• AFI: /po.li.gra'fi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului poligrafie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	poligrafie	poligrafii
Articulat	poligrafia	poligrafiile
Genitiv-Dativ	poligrafiei	poligrafiilor
Vocativ	poligrafie	poligrafiilor

1. ansamblul procedeelor de reproducere grafică și de multiplicare a unui text sau a unei figuri; ramură a tehnicii care se ocupă cu reproducerea grafică și cu multiplicarea unui text sau a unei figuri; tehnică grafică.
2. ansamblul întreprinderilor care se ocupă cu imprimarea și cu răspândirea cărților sau a altor imprimate; industrie poligrafică.
3. (rar) totalitatea lucrărilor unui poligraf; calitatea de poligraf a unui scriitor; caracteristică a operelor scrise de un poligraf.

Cuvinte derivate

• poligrafist

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online