polonic

Un polonic

română

Etimologie

Din ucr. polonnyk.

Pronunție

• AFI: /po.lo'nik/

Substantiv

Declinarea substantivului polonic
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	polonic	polonice
Articulat	polonicul	polonicele
Dativ-Genitiv	polonicului	polonicelor
Vocativ	'	'

1. unealtă de bucătărie, în formă de lingură mare, având găvanul adânc și coada lungă, folosită pentru a scoate mâncarea lichidă din oală și a o turna în farfurie.

   Cu polonicul se servește ciorba.

2. lingură mare, adâncă și cu numeroase găuri, folosită la stână pentru a separa urda sau cașul de zer.

Sinonime

• 1: (reg.) linguroi, (Mold.) ciorbalâc, (prin Transilv. și Maram.) găvan, (prin Ban.) toc, (Transilv.) lingură de scos

Traduceri

unealtă

bosniacă: kutlača (Bosanski) f. cehă: naběračka (Česky) f. croată: kuhača (Hrvatski) f. engleză: ladle (English) finlandeză: kauha (Suomi) franceză: louche (Français) f. germană: Schöpflöffel (Deutsch) m., Schöpfkelle (Deutsch) f. greacă: κουτάλα (Ελληνικά) (koutála) f. islandeză: ausa (Íslenska) f. italiană: mestolo (Italiano) m. japoneză: お玉杓子 (日本語) (おたまじゃくし, otamajakushi), お玉 (日本語) (おたま, otama)

macedoneană: црпка (Македонски) f., црпалка (Македонски) f., кутлача (Македонски) f. neerlandeză: pollepel (Nederlands) m. poloneză: chochla (Polski) f. portugheză: concha (Português) f. rusă: половник (Русский) m. slovacă: naberačka (Slovenčina) f. spaniolă: cucharón (Español) m. sârbă: кутлача (Српски / Srpski) f., сипача (Српски / Srpski) f., kutlača (Српски / Srpski) f., sipača (Српски / Srpski) f. suedeză: slev (Svenska), skopa (Svenska) tătară crimeeană: çömüç (Qırımtatarca)

Referințe

• DEX online