pompier
De la Wikţionar, dicţionarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Pronunţie
Substantiv
| Declinarea substantivului pompier |
||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | pompier | pompieri |
| Articulat | pompierul | pompierii |
| Dativ-Genitiv | pompierului | pompierilor |
| Vocativ | pompierule | pompierilor |
- persoană care face parte dintr-un corp (militar sau civil) special instruit şi dotat pentru a stinge incendiile.
- (înv.) persoană care se ocupa cu stropitul străzilor, al caldarâmului etc.
Sinonime
- (înv. şi reg., mai ales în Mold.) pojarnic, tulumbagiu, tulumbaş
Cuvinte derivate
Traduceri
persoană care stinge focuri
|
|
Referinţe
franceză
(Français)
Etimologie
Din verbul pomper.
Pronunţie
- AFI: /pɔ̃.pje/
Substantiv
pompier m., pompiers pl.
Sinonime
Cuvinte derivate
Expresii
neerlandeză
Etimologie
Pronunţie
Substantiv
pompier