popas

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din slavă (veche) popasŭ.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
popas
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ popas popasuri
Articulat popasul popasurile
Genitiv-Dativ popasului popasurilor
Vocativ popasule popasurilor
  1. oprire pentru odihnă în timpul unui drum mai lung; ședere mai îndelungată într-un loc (în timpul unei călătorii).
  2. (pop.) pauză în timpul unei activități; odihnă.
  3. loc în care se oprește cineva pentru a poposi; loc destinat pentru oprire.

Cuvinte derivate

Locuțiuni

Expresii

  • A nu avea popas (sau popasuri) = a nu avea astâmpăr, a nu avea liniște, a nu-și găsi locul


Traduceri

Referințe