poseur
română
Etimologie
Din franceză poseur.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului poseur | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | poseur | poseuri |
| Articulat | poseurul | poseurii |
| Genitiv-Dativ | poseurului | poseurilor |
| Vocativ | poseurule | poseurilor |
- (franțuzism) persoană îngâmfată care pozează, studiindu-și în permanență atitudinile, gesturile etc. pentru a face impresie, pentru a epata sau pentru a se evidenția.
Traduceri
Traduceri
Adjectiv
| Declinarea adjectivului poseur | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | poseur | poseuri |
| Feminin | poseură | poseure |
| Neutru | poseur | poseure |
- (franțuzism) care pozează, studiindu-și în permanență atitudinile, gesturile etc. pentru a face impresie, pentru a epata sau pentru a se evidenția.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online