pot
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din franceză pot.
Pronunție
- AFI: /pot/
Substantiv
| Declinarea substantivului pot |
||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | pot | poturi |
| Articulat | potul | poturile |
| Dativ-Genitiv | potului | poturilor |
| Vocativ | ' | ' |
- sumă obținută la jocul de cărți din mizele adunate în cadrul unui tur.
Traduceri
Traduceri
franceză
(Français)
Etimologie
Din franceza medie pot < franceza veche pot. Provine din lat. pop. pottum, pottus < de origine germanică.
Pronunție
- AFI: /po/
Substantiv
pot m., pots pl.
- (gener.) vas, recipient (adeseori urmărit de à sau de)
- Pot de terre.
- oală
- (fam.) băutură
- (fam.) petrecere, chef
- (la jocuri de cărți) pot
- (fam.) noroc, șansă, baftă
- Avoir du pot.
- (argou) fund, popou, șezut
Sinonime
- 6: chance
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
- pot à fleur
- pot-au-feu
- pot catalytique
- pot d'échappement
- pot de colle
- pot de fleurs
- pot-de-vin, pot-de-vinier
- pot pourri
Expresii
- avoir du pot
- découvrir le pot aux roses
- en avoir plein le pot
- faire son pot
- se manier le pot
- tourner autour du pot
