potcoavă
română
Etimologie
Din bulgară подкова (podkova), sârbocroată potkova.
Pronunție
- AFI: /pot'ko̯a.və/
Substantiv
| Declinarea substantivului potcoavă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | potcoavă | potcoave |
| Articulat | potcoava | potcoavele |
| Genitiv-Dativ | potcoavei | potcoavelor |
| Vocativ | potcoavă | potcoavelor |
- piesă din oțel, aproximativ în formă de semicerc, care se fixează cu caiele pe copitele animalelor de tracțiune, pentru protejarea lor la mers.
- piesă de oțel, aproximativ în formă de semicerc, care se fixează pe tocurile bocancilor și ale cizmelor pentru a le proteja.
Cuvinte derivate
Locuțiuni
Expresii
- Căută (sau umblă după) potcoave de cai morți ori caută (sau umblă) după cai morți, să le ia potcoavele = umblă după lucruri imposibil de obținut sau de găsit
- A-și lepăda (sau a sta să-i pice) potcoavele = a muri sau a fi pe moarte
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online