potop
română
Etimologie
Din slavă (veche) potopŭ.
Pronunție
- AFI: /po'top/
Substantiv
| Declinarea substantivului potop | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | potop | potopuri |
| Articulat | potopul | potopurile |
| Genitiv-Dativ | potopului | potopurilor |
| Vocativ | potopule | potopurilor |
- (în biblie) revărsare uriașă de ape care ar fi înecat întreaga lume și toate viețuitoarele de pe pământ (afară de cele de pe corabia lui Noe).
- ploaie mare, torențială; revărsare mare de ape, inundație mare.
- (p.gener.) calamitate, dezastru, nenorocire.
- (p.anal.) cantitate imensă; număr mare de ființe sau de lucruri; mulțime, grămadă.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online