potrivire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din potrivi.

Pronunție

  • AFI: /po.tri'vi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
potrivire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ potrivire potriviri
Articulat potrivirea potrivirile
Genitiv-Dativ potrivirii potrivirilor
Vocativ potrivire, potrivireo potrivirilor
  1. acțiunea de a potrivi și rezultatul ei.


Traduceri