prăda

română

Etimologie

Din lat. praedare.

Pronunție

• AFI: /prə'da/

Verb

Conjugarea verbului prăda
Infinitiv	a prăda
Indicativ prezent pers. 1 sg.	prad
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să prade
Participiu	prădat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a jefui, a devasta, a pustii o țară, un ținut etc.; a jefui, a fura cuiva bunuri de preț.

   L-au prădat noaptea hoții.

   Bandiții au prădat banca.

2. a sărăci, a ruina pe cineva prin acte silnice, prin biruri, amenzi, impozite copleșitoare.

Sinonime

• 1: jefui, fura, devasta, jefui, sparge, (livr.) devaliza
• 2: deposeda, răpi

Cuvinte derivate

• pradă
• prădare
• prădat
• prădător

Traduceri

a jefui; a devasta

cehă: vyplenit (Česky) engleză: plunder (English) franceză: piller (Français), ravir (Français) germană: plündern (Deutsch)

maghiară: kifoszt (Magyar) neerlandeză: plunderen (Nederlands) suedeză: plundra (Svenska) turcă: yağma etmek (Türkçe)

Referințe

• DEX online