prețui

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din preț + sufixul -ui.

Pronunție

  • AFI: /pre.ʦu'i/


Verb


Conjugarea verbului
prețui
Infinitiv a prețui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
prețuiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să prețuiască
Participiu prețuit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a stabili prețul unui bun (destinat vânzării), a-i determina valoarea în bani.
  2. (v.intranz.) a reprezenta o anumită valoare materială, a avea un anumit preț.
  3. a recunoaște importanța sau meritul cuiva sau a ceva, a lua în considerare, a pune mare preț pe...
    El știe să prețuiască prietenia.
  4. (v.intranz.) a avea valoare sau importanță (datorită calităților sale).
    Opinia lui prețuiește mult.

Sinonime

Antonime

Cuvinte derivate

Expresii

  • A ști cât prețuiește (cineva sau ceva) = a aprecia la justa valoare (pe cineva sau ceva), a nu-și face iluzii (cu privire la cineva sau la ceva)


Traduceri

Referințe