predispoziție

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză prédisposition.

Pronunție

  • AFI: /pre.dis.po'zi.ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
predispoziție
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ predispoziție predispoziții
Articulat predispoziția predispozițiile
Genitiv-Dativ predispoziției predispozițiilor
Vocativ ' '
  1. dispoziție naturală; atracție înnăscută spre o anumită activitate; înclinație; vocație.
  2. stare de sensibilitate a organismului care permite să contracteze anumite boli.


Traduceri