prerogativă
română
Etimologie
Din franceză prérogative.
Pronunție
- AFI: /pre.ro.ga'ti.və/
Substantiv
| Declinarea substantivului prerogativă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | prerogativă | prerogative |
| Articulat | prerogativa | prerogativele |
| Genitiv-Dativ | prerogativei | prerogativelor |
| Vocativ | ' | ' |
- privilegiu acordat în exclusivitate unui organ de stat sau unei persoane oficiale.
Traduceri
Traduceri