prezent

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
prezent

română

Etimologie

Din franceză présent.

Pronunție

  • AFI: /pre'zent/


Substantiv


Declinarea substantivului
prezent
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ prezent prezente
Articulat prezentul prezentele
Dativ-Genitiv prezentului prezentelor
Vocativ prezentule prezentelor
  1. (înv.) dar, cadou.


Traduceri

Etimologie

Din latină praesens, praesentis, franceză présent.

Adjectiv


Declinarea adjectivului
prezent
Singular Plural
Masculin prezent prezenți
Feminin prezentă prezente
Neutru prezent prezente
  1. care se află în același loc cu vorbitorul sau în locul la care se referă vorbitorul: de față.
  2. (cu valoare de interjecție) formulă prin care cei de față răspund la apelul nominal.
  3. existent.
  4. care se petrece în timpul vieții vorbitorului sau în epoca la care el se referă; actual, contemporan; care se petrece chiar acum, în momentul de față.
  5. de care ești conștient, la care te gândești sau care te preocupă la un moment dat.


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
prezent
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ prezent prezente
Articulat prezentul prezentele
Dativ-Genitiv prezentului prezentelor
Vocativ prezentule prezentelor
  1. perioadă de timp variabilă, concepută ca o unitate distinctă între trecut și viitor; epoca, timpul actual, contemporan; contemporaneitate; (p.ext.) situație actuală.
  2. (gram.) timp al verbului care arată că o acțiune se petrece în momentul vorbirii sau că este de durată.

Cuvinte compuse

Locuțiuni

  • (loc.adv.) În prezent = azi, acum.


Traduceri

Referințe