prezice
De la Wikţionar, dicţionarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din pref. pre- + zice (după fr. prédire).
Pronunţie
- AFI: /pre'zi.ʧe/
Verb
| Conjugarea verbului prezice |
|
| Infinitiv | a prezice |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
prezic |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să prezică |
| Participiu | prezis |
| Conjugare | III |
- (v.tranz.) a spune, a anunţa dinainte ce se va întâmpla, orientându-se după anumite indicaţii prezente, după intuiţie, raţionament etc.
- Ce a prezis sfântul?
- a ghici viitorul cuiva (în cărţi, în cafea, în palmă etc.).
Sinonime
- 1: prevesti, profetiza, profeţi, proroci, vesti, (înv. şi reg.) plăzui, prepune, (prin Transilv.) pohibi, (înv.) meni, prorocestvui
- 2: ghici
Cuvinte derivate
Traduceri
a prevesti
|
a ghici viitorul cuiva