privare
De la Wikționar, dicționarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Din priva.
Pronunție
- AFI: /pri'va.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului privare |
||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | privare | privări |
| Articulat | privarea | privările |
| Dativ-Genitiv | privării | privărilor |
| Vocativ | privare, privareo | privărilor |
- acțiunea de a priva și rezultatul ei.
Traduceri
acțiunea de a priva
