probare
română
Etimologie
Din proba.
Pronunție
- AFI: /pro'ba.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului probare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | probare | probări |
| Articulat | probarea | probările |
| Genitiv-Dativ | probării | probărilor |
| Vocativ | probare, probareo | probărilor |
- acțiunea de a proba și rezultatul ei.
Traduceri
acțiunea de a proba