promotor

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză promoteur < latină promotor, promotoris.

Pronunție

  • AFI: /pro.mo'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
promotor
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ promotor promotori
Articulat promotorul promotorii
Genitiv-Dativ promotorului promotorilor
Vocativ promotorule promotorilor
  1. inițiator, animator al unei acțiuni, al unui curent etc.
  2. substanță chimică folosită pentru a pune în libertate radicali liberi sau pentru a mări eficacitatea unui catalizator.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe