prosector

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină prosector.

Pronunție

  • AFI: /pro.sek'tor/


Substantiv


Declinarea substantivului
prosector
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ prosector prosectori
Articulat prosectorul prosectorii
Genitiv-Dativ prosectorului prosectorilor
Vocativ ' '
  1. persoană specializată în disecții și autopsii.


Traduceri