protestăluire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din protestălui.

Pronunție

  • AFI: /pro.tes.tə.lu'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
protestăluire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ protestăluire protestăluiri
Articulat protestăluirea protestăluirile
Genitiv-Dativ protestăluirii protestăluirilor
Vocativ protestăluire, protestăluireo protestăluirilor
  1. acțiunea de a protestălui și rezultatul ei.


Traduceri