prunc

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din latină puerunculus.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
prunc
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ prunc prunci
Articulat pruncul pruncii
Dativ-Genitiv pruncului pruncilor
Vocativ pruncule pruncilor
  1. (cur.) copil în primele luni de viață.
  2. (înv. și reg.) copil în raport cu părinții săi.
  3. (înv. și pop.) copil (indiferent de vârstă sau sex).

Sinonime

  1. bebe, bebeluș, nou-născut, sugaci, sugar
  2. fiu, fiică


Traduceri