pumn

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din latină pugnus.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
pumn
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pumn pumni
Articulat pumnul pumnii
Genitiv-Dativ pumnului pumnilor
Vocativ pumnule pumnilor
  1. palmă închisă, cu degetele îndoite și strânse.
  2. lovitură dată cu pumnul.
  3. palma sau palmele făcute căuș pentru a putea reține ceva (de obicei un lichid); conținutul palmei sau al palmelor făcute căuș.
  4. măsură de lungime (întrebuințată azi numai de pescari) egală cu două treimi de palmă.

Cuvinte derivate

Locuțiuni

Expresii

  • A râde în pumni = a râde pe ascuns, pe înfundate și cu satisfacție
  • A plânge în pumni = a plânge pe ascuns, de necaz sau de durere
  • A arăta (cuiva) pumnul = a amenința (pe cineva)
  • A-i pune (sau vârî) (cuiva) pumnul în gură = a împiedica (pe cineva) să vorbească sau să acționeze
  • Un pumn de... = o cantitate mică (sau mare); un număr redus (sau ridicat); ceva mic, firav


Traduceri

Referințe