punci

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din engleză, franceză punch.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
punci
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ punci punciuri
Articulat punciul punciurile
Genitiv-Dativ punciului punciurilor
Vocativ punciule punciurilor
  1. băutură făcută dintr-un amestec de rom sau alte băuturi alcoolice cu zahăr, lămâie, portocale etc. și diverse mirodenii.


Traduceri

Etimologie

Din engleză, franceză punch.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
punci
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ punci punciuri
Articulat punciul punciurile
Genitiv-Dativ punciului punciurilor
Vocativ punciule punciurilor
  1. aptitudinea unui boxer de a executa lovituri puternice, decisive; lovitură puternică, decisivă aplicată adversarului de un boxer.


Traduceri

Referințe