punctaj

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din punct + sufixul -aj (după franceză pointage).

Pronunție

  • AFI: /punk'taʒ/


Substantiv


Declinarea substantivului
punctaj
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ punctaj punctaje
Articulat punctajul punctajele
Genitiv-Dativ punctajului punctajelor
Vocativ punctajule punctajelor
  1. notație în puncte a rezultatelor obținute la o întrecere (sportivă etc.); totalitatea punctelor obținute de cineva într-o întrecere (sportivă).
  2. însemnare, notă care conține punctele mai importante ale unei relatări, ale unui plan de activitate etc.


Traduceri

Referințe