pupic

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din pup + sufixul -ic.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
pupic
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ pupic pupici
Articulat pupicul pupicii
Dativ-Genitiv pupicului pupicilor
Vocativ pupicule pupicilor
  1. (fam. și în limbajul copiilor) diminutiv al lui pup.


Traduceri

Referințe