rântaș

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din maghiară rántás.

Pronunție

  • AFI: /rɨnˈtaʃ/


Substantiv


Declinarea substantivului
rântaș
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rântaș rântașuri
Articulat rântașul rântașurile
Genitiv-Dativ rântașului rântașurilor
Vocativ ' '
  1. condiment preparat din făină prăjită (cu ceapă) în grasime, folosit la pregătirea sosurilor sau ca adaos la unele mâncăruri.


Traduceri