răsfăța

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Origine incertă. Se consideră o derivare de la latină *re-ex-faciāre sau direct de la față cu prefixul răs-, cu sensul inițial de „a mângâia fața”.

Alternativ ar fi o variantă de la desfăta.

Pronunție

  • AFI: /rəs.fə'ʦa/


Verb


Conjugarea verbului
(se) răsfăța
Infinitiv a (se) răsfăța
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) răsfăț
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) răsfețe
Participiu răsfățat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a înconjura pe cineva cu dragoste, cu tandrețe exagerată.
  2. (v.refl.) a se purta ca un copil alintat, dezmierdat exagerat; a face fasoane, mofturi.
  3. (v.tranz. și refl.) a (se) înveseli, a (se) desfăta, a (se) delecta.
  4. (v.refl.) a ocupa un spațiu mare, a se întinde.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe