rău

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
rău

română

Etimologie

Din latină reusacuzat, vinovat”.

Pronunție


Adjectiv


Declinarea adjectivului
rău
Singular Plural
Masculin rău răi
Feminin rea rele
Neutru rău rele
  1. care are însușiri negative; lipsit de calități pozitive.
  2. (adesea substantivat) care face, în mod obișnuit, neplăceri altora.
  3. care exprimă, care denotă răutate; care este contrar binelui.
  4. care nu-și îndeplinește îndatoririle morale și sociale legate de o anumită circumstanță, care nu e potrivit unui anumit lucru, unei anumite situații; necorespunzător, nepotrivit.
  5. (despre copii) neascultător, răsfățat, răzgâiat.
  6. neconform cu regulile moralei; în dezacord cu opinia publică.
  7. (despre vorbe) care supără, care jignește; (p.ext.) urât.
  8. (despre viață, trai etc.) neliniștit, apăsător, chinuit.
  9. (despre vești) care anunță un necaz, o supărare; neplăcut.
  10. care nu are calitățile proprii destinației, menirii, rolului său.
  11. care nu este apt (pentru ceva), care nu e corespunzător unui anumit scop, unei anumite întrebuințări; care prezintă unele defecte, unele imperfecțiuni.
  12. (despre organele corpului) care nu funcționează normal; bolnav; (despre funcții fiziologice) care nu se desfășoară normal.
  13. (despre îmbrăcăminte și încălțăminte) uzat, rupt, stricat.
  14. (despre băuturi) neplăcut la gust, prost pregătit.
  15. (despre bani) care nu are curs, ieșit din circulație; fals.
  16. (despre meseriași, artiști etc.) neîndemânatic, incapabil, nepriceput.
  17. nesatisfăcător; dăunător.
  18. (despre vreme) urât; nefavorabil.
  19. (în superstiții) prevestitor de rele; nefast, nenorocos.

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Locuțiuni

Expresii

  • Poamă rea sau soi rău = persoană cu deprinderi urâte
  • Rău de mama focului = plin de răutate, foarte înrăit
  • A duce casă rea (cu cineva) = a nu se înțelege, a trăi prost (cu cineva)
  • A-și face sânge rău (sau inimă, voie rea) = a se necăji, a fi mâhnit
  • A lua (cuiva ceva) în nume de rău = a atribui cuiva o intenție răuvoitoare, a interpreta eronat o observație, un sfat


Traduceri


Adverb

  1. așa cum nu trebuie; nepotrivit, greșit, cu defecte.
  2. neconform cu realitatea; inexact, neprecis, incorect.
  3. neplăcut, supărător, nesatisfăcător.
  4. incomod, neconfortabil.
  5. neplăcut, dezagreabil.
  6. neconform cu părerile, cu gusturile cuiva.
  7. puternic, tare; foarte.

Expresii

  • A-i fi (sau a-i merge) cuiva rău = a avea o viață grea, a trece prin momente grele; a nu-i prii
  • A sta rău = a nu avea cele necesare, a fi lipsit de confort, a fi sărac
  • A-i ședea rău (ceva) = a nu i se potrivi o haină, o atitudine etc.; a fi caraghios, ridicol
  • A-i fi (cuiva) rău sau a se simți rău = a fi sau a se simți bolnav
  • A i se face (sau a-i veni cuiva) rău = a simți deodată amețeală, dureri, senzație de greață etc.; a leșina
  • A-i face (cuiva) rău = a-i cauza (cuiva) neplăceri
  • A-i părea (cuiva) rău (de sau după ceva ori după cineva) = a regreta (ceva sau pe cineva)


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
rău
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ rău rele
Articulat răul relele
Dativ-Genitiv răului relelor
Vocativ răule relelor
  1. ceea ce aduce nemulțumire; neplăcere; pricină de nefericire; neajuns.
  2. boală, suferință.
  3. ceea ce nu e recomandabil din punct de vedere moral.
  4. (la pl.) pozne, nebunii copilărești.

Cuvinte compuse

Locuțiuni

Expresii

  • A vrea, a dori (cuiva) răul = a dori să i se întâmple cuiva lucruri neplăcute
  • Uita-te-ar relele!, = formulă glumeață prin care se urează cuiva noroc și fericire
  • A vorbi de rău (pe cineva) = a ponegri (pe cineva)


Traduceri

Anagrame

Referințe