răzătură

română

Variante

• răsătură

Etimologie

Din a rade + sufixul -ătură.

Pronunție

• AFI: /rə.zə'tu.rə/

Substantiv

Declinarea substantivului răzătură
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	răzătură	răzături
Articulat	răzătura	răzăturile
Genitiv-Dativ	răzăturii	răzăturilor
Vocativ	răzătură	răzăturilor

1. faptul de a (se) rade; bărbierit.
2. urmă lăsată pe un obiect după ce a fost ras; ștersătură făcută cu guma pe hârtie.
3. ceea ce rezultă din raderea unui obiect.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online