războire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din război.

Pronunție

  • AFI: /rəz.bo'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
războire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ războire războiri
Articulat războirea războirile
Genitiv-Dativ războirii războirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a război și rezultatul ei.


Traduceri