răzbunător

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a răzbuna + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /rəz.bu.nə'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
răzbunător
Singular Plural
Masculin răzbunător răzbunători
Feminin răzbunătoare răzbunătoare
Neutru răzbunător răzbunătoare
  1. (adesea substantivat) care se răzbună, care nu iartă răul ce i s-a făcut; vindicativ.


Traduceri

Referințe