raclă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din bulgară ракла (rakla).

Pronunție

  • AFI: /'ra.klə/


Substantiv


Declinarea substantivului
raclă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ raclă racle
Articulat racla raclele
Genitiv-Dativ raclei raclelor
Vocativ raclă raclelor
  1. (pop.) sicriu, coșciug.
  2. ladă de lemn (de dimensiuni mari și ornamentată).
  3. cutie de lemn cu capac, în care se păstrează anumite alimente.
  4. despărțitură într-un hambar, unde se păstrează fânul, cerealele etc.
  5. pânză urzită cu două feluri de bumbac.


Traduceri

Anagrame

Referințe