ramură
De la Wikţionar, dicţionarul liber
Cuprins |
română
Etimologie
Pronunţie
Substantiv
| Declinarea substantivului ramură |
||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ramură | ramuri |
| Articulat | ramura | ramurile |
| Dativ-Genitiv | ramurii | ramurilor |
| Vocativ | ' | ' |
- fiecare dintre ramificaţiile unei tulpini de plantă.
- O ramură de măr.
- fiecare dintre ramificaţiile coarnelor cerbului şi ale căpriorului.
- diviziune (secundară) a unui curs de apă principal, subîmpărţire a unui masiv muntos etc.
- diviziune a unei artere, a unui nerv etc.
- (fig.) ramificaţie a unei familii, a unui popor.
- (fig.) diviziune, sector al unei discipline ştiinţifice, al unei activităţi practice etc.
Sinonime
- 1: (bot.) cracă, creangă, (rar) ram (înv. şi reg.) stâlp, (reg.) ratină, rază, (Transilv.) cloambă, (Transilv., Bucov. şi Olt.) crac
- 6: branşă
Cuvinte derivate
cuvinte derivate
Traduceri
fiecare dintre ramificaţiile unei tulpini de plantă
|
|
