ratificare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din ratifica.

Pronunție

  • AFI: /ra.ti.fi'ka.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
ratificare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ratificare ratificări
Articulat ratificarea ratificările
Genitiv-Dativ ratificării ratificărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a ratifica și rezultatul ei.


Traduceri