reînșuruba

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din re- + a înșuruba.

Pronunție

  • AFI: /re.ɨn.ʃu.ru'ba/


Verb


Conjugarea verbului
reînșuruba
Infinitiv a reînșuruba
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
reînșurubez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să reînșurubeze
Participiu reînșurubat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a strânge la loc un șurub, un ghivent slăbit, un capac etc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe