reînviere

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din a reînvia.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
reînviere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ reînviere reînvieri
Articulat reînvierea reînvierile
Dativ-Genitiv reînvierii reînvierilor
Vocativ reînviere reînvierilor
  1. faptul de a reînvia.


Traduceri

Referințe