reanimare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din reanima.

Pronunție

  • AFI: /re.a.ni'ma.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
reanimare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ reanimare reanimări
Articulat reanimarea reanimările
Genitiv-Dativ reanimării reanimărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a reanima și rezultatul ei.


Traduceri